Într-o țară unde folclorul și tradiția sunt la fel de bine înrădăcinate ca Munții Carpați, România continuă să păstreze un mozaic fascinant de superstiții. Aceste credințe – aflate la granița dintre mistic și cotidian – sunt încă adânc înrădăcinate în viața românilor, mai ales în momentele încărcate emoțional: nunțile și înmormântările.
Unele dintre aceste obiceiuri pot părea ciudate sau chiar amuzante pentru cei din afară, dar în cultura românească, superstiția este deseori luată în serios, transmisă din generație în generație ca o moștenire invizibilă. Iată o privire asupra unora dintre cele mai neobișnuite și persistente superstiții românești care se respectă și astăzi.
1. Să nu mături după apus
Una dintre cele mai vechi credințe românești avertizează că nu e bine să mături casa după ce a apus soarele, mai ales înainte de o nuntă. Se crede că măturatul seara „alungă” norocul, bunăstarea și armonia conjugală.
Nu e deloc rar ca o bunică sau o mătușă să oprească o mireasă care încearcă să curețe casa după apus, fiindcă, în ochii lor, nu e doar curățenie — e chemarea ghinionului.
2. Oglinda spartă – un semn rău
Românii iau foarte în serios spargerea unei oglinzi. Dacă în alte culturi se vorbește despre șapte ani de ghinion, în România o oglindă spartă este adesea văzută ca un semn de moarte sau de divorț iminent.
Pentru a „rupe” blestemul, mulți oameni îngroapă cioburile sau le aruncă într-un râu, pentru ca apa să „le ducă nenorocirea”.
3. Mireasa trebuie să plângă la nuntă
În tradiția românească, o mireasă care nu plânge în ziua nunții e considerată a nu avea parte de fericire conjugală. Lacrimile ei simbolizează despărțirea de viața de fată și pregătirea pentru o viață nouă, plină de binecuvântări.
Momentul e adesea „regizat” delicat de mamă sau nașă, care creează o scenă emoționantă atunci când mireasa părăsește casa părintească.
4. Ața roșie împotriva deochiului
Una dintre cele mai ușor de recunoscut superstiții românești implică legarea unei ațe roșii la încheietura mâinii — un talisman simplu, dar puternic, împotriva deochiului. Deseori, ața este însoțită de un cățel de usturoi.
Chiar și astăzi, mulți români leagă ațe roșii bebelușilor, lăuzelor sau chiar mireselor, pentru a le proteja de invidie și gânduri rele.
5. Oglinzile se acoperă la înmormântare
În cazul unei morți în familie, toate oglinzile din casă trebuie acoperite. Se crede că sufletul celui decedat s-ar putea bloca în oglindă sau că moartea reflectată ar putea atrage încă o pierdere în familie.
Oglinzile rămân acoperite până la finalul ritualurilor de înmormântare, uneori chiar timp de 40 de zile — perioada simbolică în care sufletul se presupune că își caută liniștea.
6. Nu fluiera în casă!
Una dintre cele mai surprinzătoare superstiții este interdicția de a fluiera în casă, mai ales noaptea. Se spune că fluieratul cheamă spiritele rele sau chiar pe diavol.
Copiii sunt adesea avertizați serios să nu fluiere în interior, iar chiar și adulții evită acest gest instinctiv, de teamă să nu atragă ghinionul.
7. Nu te întoarce din drum fără motiv
Dacă ai ieșit din casă și ai uitat ceva, nu te întoarce brusc fără să faci o mică pauză. Mulți români obișnuiesc să stea câteva secunde jos înainte de a ieși din nou, pentru a „reseta” energia negativă.
Această superstiție este respectată mai ales înainte de evenimente importante: nunți, examene, interviuri, călătorii lungi.
8. Sufletul rătăcește 40 de zile după moarte
Tradițiile funerare românești sunt profund spirituale. Se crede că sufletul celui decedat rămâne lângă trup timp de trei zile, apoi pornește într-o călătorie de 40 de zile, trecând prin „vămi” — puncte spirituale de trecere.
În această perioadă, familia aprinde lumânări și organizează pomeni pentru a ghida sufletul către lumină. Dacă ritualurile nu sunt respectate, se spune că sufletul poate deveni „strigoi” și se întoarce să bântuie.
9. Nu pune geanta pe jos, pierzi bani
Un gest aparent banal — a pune geanta pe jos — este considerat periculos pentru finanțe. Mulți români cred că astfel „îți fug banii”.
Chiar și în restaurante sau birouri, vei vedea poșete atent plasate pe scaune sau mese, departe de podea. Este una dintre puținele superstiții păstrate inclusiv în mediul urban modern.
10. De ce dăinuie aceste credințe
Poate părea irațional să crezi în astfel de lucruri în era tehnologiei, dar pentru mulți români, superstițiile sunt o formă de legătură cu trecutul, cu rădăcinile lor și cu o lume invizibilă care încă face parte din viața de zi cu zi.
În momentele marcante, cum sunt nunțile și înmormântările, aceste tradiții oferă o senzație de ordine și sens. Chiar dacă nu toți cred cu adevărat în ele, mulți aleg să le respecte — din respect pentru familie, pentru obiceiuri sau pur și simplu… ca să nu riște.
Superstițiile românești sunt mai mult decât simple obiceiuri. Ele sunt ecouri vii ale unei culturi profunde, în care rațiunea conviețuiește cu misterul.
